Faptul ca dormim aproximtiv o
treime din viata poate parea o pierdere de vreme,
dar somnul este o conditie a supravietuirii
totodata el este si o perioada de activitate
intensa, plina de evenimente bizare si
dramatice.O persoana normala isi petrece aproape
o treime din viata dormind. Un copil de 12 ani a
dormit aproximativ 4 ani! Dar cantitatea de somn
de care avem nevoie zilnic variaza de-a lungul
vietii. Un nou nascut doarme in reprize de o ora
sau doua, dupa care se trezeste flamand si
agitat. in total doarme aproximativ 16 ore pe zi.
Pe masura ce bebelusul creste, el va dormi rnai
mult si perioade mai lungi noaptea, iar ziua mai
putin. Nevoi individuale
La varsta de trei sau patru
ani, cei mai multi copii dorm neintrerupt cel
putin 12 ore pe noapte si cei mai multi dintre ei
trag si un pui de somn dupamasa. Un adult normal
doarme sapte sau opt ore pe noapte. Dar acestea
sunt doar niste estimari medii, in realitate
exista variatii destul de mari de la o persoana
la alta. Unii copii dorm doar cateva ore pe
noapte, dar acest lucru pare sa nu le afecteze
sanatatea. Altii in schimb au nevoie de mult mai
mult somn. Exista adulti care dorm doar doua sau
trei ore pe noapte, in timp ce altii au nevoie de
zece sau chiar de mai mult. Majoritatea oamenilor
in varsta atipesc in timpul zilei, iar noaptea
dorm foarte putin. Cantitatea de somn de care are
nevoie un om depinde de mai multi factori, cum ar
fi activitatea din timpul zilei, cantitatea de
munca si grijile din timpul zilei, si obiceiurile
insusite de-a lungul vietii. Important este sa
putem ramane treji si activi de-a lungul zilei,
sa ne putem concentra si sa nu dam semne de
oboseala pana la ora culcarii. Daca o persoana
doarme adanc si fara intreruperi indiferent de
durata somnului iar dimineata se trezeste
odihnita, inseamna ca doarme destul.
Somn insuficient
Toti avem nevoie de mai mult
sau mai putin somn si stim ca lipsa lui creeaza
probleme. Insuficienta somnului ii face pe oameni
sa se simta obositi, dezorientati si incapabili
sa se concentreze. De asemenea provoaca dureri de
cap, ameteli, depresii, agresivitate si
iritabilitate. in cazul in care lipsa somnului
creaza probleme, vorbim despre insomnie. Daca
lipsa de somn continua, persoana respectiva
devine extrem de vulnerabila la infectii si la
contactarea altor boli. De asemenea poate
prezenta halucinatii, adica poate auzi, mirosi,
vedea, simti lucruri inexistente. In concluzie,
somnul este necesar pentru desfasurarea unei
vieti normale. Care ar fi explicatiile exacte? Ce
fenomene si procese importante au loc In
organismul nostru in timpul somnului? De ce
mintea noastra, prinsa in mrejele somnului, se
avanta in acele calatorii fantastice si ciudate
pe care le numim vise?
Undele creierului
De peste o suta de ani
oamenii de stiins au descoperit ca creierul uman
si animal emite continuu semnale electrice slabe.
Aceste semnale trec prin milioanele de celule
nervoase interconectate (neuroni), elemente
principale de alcatuire a creierului. Aceste
semnale sunt transmise asemeni unui ecou prin
oasele craniului
si prin muschii capului la epiderms. O serie de
electrozi atasati de capul unei persoane preiau
aceste semnale si le transmit unui instrument
humit electroencefalograf, sau aparat EEG. Acest
instrument amplifica semnalele si le afiseazs sub
forma unor unde pe un ecran sau pe o hartie ce
inainteaza uniform.
Rezultatul obtinut este o electro-encefalo-grama
sau EEG. Aceasta descrie principalele tipuri de
unde emise de creier. Cand persoana supusa
testu1ui este treaza, electroencefalograrna
prezinta tipuri diferite de unde. in functie de
starea in care se afla subiectul reIaxat sau
agitat, concentrat sau odihnit suparat.
emotionat. Cand dormim, majoritatea functiilor
corpului sunt incetinite, dar semnalele emise de
creier nu inceteaza, ele se modifica chiar de mai
multe ori in cursul unei nopti.
Adormirea
In momentul in care ne
intindem pe pat si inchidem ochii. EEG-ul ar
arata o serie de unde de amplitudine constanta.
Sunt inregistrate aproxirnativ zece unde complete
in decurs de o secunda ceea ce inseamna ca
frecventa lor este de aproximativ 10Hz (Hertz sau
cicluri pe secunda). Ele sunt denumite unde alfa.
Pe masura ce adormim, undele alfa dispar. Sunt
inlocuite de unde mult mai variabile si care
coboara pana la o frecventa de 1-3Hz. Acest somn
este caracterizat de unde bio-electrice lente.
Procesele fiziologice sunt incetinite. Respiratia
este atenuata si superificial, inima bate mai
incet, iar presiunea sangelui este scazuta.
Rinichii produc mai putina urina, glandele
salivare mai putin , etc. Majoritatea muschilor
corpului sunt in acest moment relaxati. Hrana
este digerata intr-un ritm mult mai lent.
Temperatura corpului scade cu aproximativ
jumatate de grad celsius, atingand un punct de
minim la mijlocul perioadei de somn (pentru cei
mai multi oameni acesta e situat in jur de 3-4
noaptea).O serie de procese se intensifica in
timpul somnului. De exemplu creste productia
anumitor hormoni (mesagerii chimici ai corpului)
in sange. Cicatrizarea unor rani sau taieturi se
accelereaza. in ansamblu corpul este ocupat cu
intretinerea functiilor vitale si vindecarea
anurnitor afectiuni.
Somnul profund
In timpul somnului profund
(caracterizat deunde lente), nu ramanem perfect
nemiscati.Ne schimbam si pozitia corpului din 6
in 6 minute in anumite perioade, iar in decursul
unei nopti in jur de 40 de ori. Aceste miscari se
realizeaza 1n mod automat. Ele au grija ca vasele
de sange sa nu fie supuse unei presiuni prea
mari, iar nervii sa nu fie prea tare presati,
ceea ce ar putea da nastere unor probleme.
Simturile noastre continua sa lucreze, trimitind
semnale creierului. Majoritatea sunt ignorate,
dar in caz de pericol creierul va raspunde. Daca
simtim miros de fum sau daca auzim pe cineva
plangand, mai mult ca sigur ne vom trezi.
Dupa o ora sau doua, apar noi schimbari. Undele
emise de creier devin mai rapide, semanand din ce
in ce mai mult cu cele din perioada de adormire.
Anumite functii ale corpului, cum ar fi
respiratia sau activitatea cardiaca, se
accelereaza usor. Corpul si creierul intra intr-o
noua faza a somnului, numita REM.
Ciclul REM
REM semnifica miscarea
rapida a ochilor (Rapid Eye Movement), in aceasta
faza a somnului ochii se misca in toate
directiile, cum ar inspecta rapid imprejurimile.
Dar pleoapele rnman inchise pe tot parcursul som
ului. Respiratia si bataile inimii pot deveni mai
rapide si iregulate, iar mainile, picioarele si
fata pot tresari. in acest interval s-ar putea sa
vorbim in somn. Fiecare faza de somn REM dureaza
intre 15 si 20 deminute. Apoi corpul si creierul
se relaxeaza si isi incetinesc activitatea
urmeaza o noua faza de somn profund. Dupa o
perioada de 60 pana la 90 de minute, se va
instala din nou un somn de tip REM.
Modelul recurent
Aceste doua tipuri de de
somn altemeaza de patru-sase ori intr-o noapte.
Spre dimineata, fazele de somn caracterizate de
unde lente devin mai scurte si mai putin
profunde, iar cele de tip REM devin mai lungi in
cele din urma somnul profund dispare, iar undele
emise de creier trec treptat de la faza REM, la
faza de trezire. Incepe o noua zi .Somnul de tip
REM prezinta un interes deosebit pentru oamenii
de stiinta, in laboratoare special amenajate
pentru studiul somnului, prin intermediul unor
EEG-uri si a altor instrumente speciale, sunt
observate undele emise de creier si evolutia
functiilor corpului persoanelor ce s-au oferit
voluntare. Cand sunt treziti in timpul fazei REM,
aproape toti voluntarii spun ca au visat.
Visele
Se crede ca toti oamenii
viseaza in fiecare noapte, mai ales in timpul
fazei de somn REM. Daca ne amintim ce am visat
depinde foarte mult de momentul trezirii.
Voluntarii treziti in mijlocul fazei REM isi
amintesc visele foarte amanuntit si le pot
descrie cu multa claritate. .Daca sunt trezite
dupa aproximativ cinci
minute de la terminarea fazei REM, isi amintesc
doar partial visele si relatarea este confuza: in
cazul in care sunt treziti la zece minute dupa
incetarea fazei REM, majoritatea voluntarilor nu
isi mai aduc aminte visele deloc. Din aceasta
cauza ne amintim cu predilectie visele avute
dimineta devreme, inainte de trezire, cand
creierul trece printr-o perioada prelungita de
somn REM si probabilitatea sa visam este foarte
mare.
Caracteristicile viselor
De cele mai multe ori visele
sunt predominant vizuale, rareori implicand
senzatii ca mirosul, gustul, auzul. De cele mai
multe ori visele sunt alb-negru si nu colorate.
Anumite teme revin mereu in visele noastre,
Substantele chimice responsabile de inducerea
somnului sunt serotonina si noradrenalina.
Serotonina este in principal localizata intr-un
grup de celule nervoase denumite nuclei bazali,
in partea inferioara a creierului, in trunchiul
cerebral. Noradrenalina este concentrata tot in
trunchiul cerebral, in puntea lui Varolio. Se
crede ca puntea lui Varolio transrnite mesaie de
stimulare spre cortex, elementul
"gandirii" din
creier, creand activitatea mintii din timpul
somnului REM, in acelasi timp trimite mesaie
inhibitoare la muschi, astfel incat pesoana sa nu
faca efectiv miscarile visate.
Starea de veghe
Exista un mecanism care ne
mentine In stare de veghe, luptand impotriva
celui care ne induce somnul. Acest mecanism
stimulat de semnalele trimise de simturi incearca
sa mentina creierul treaz. Mecanismul de alerta
este situat In formatiunile reticulare din
trunchiul cerebral. Acest centru este excitat de
semnalele trimise de ochi, urechi si alte organe
senzitive, apoi transmite la randul lui semnale
cortexului, mentinandu-ne stare de veghe si
activ. Cand se primesc din ce in ce mai putine
semnale din exterior, mecanismul de alerta
stimuleaza tot mai putin cortexul, in natura
acest lucru se intampla la caderea serii, cand se
intuneca si zgomotele sunt mult atenuate.
Semnificatia viselor
Oamenii de stiinta, in.
special psihologii, au emis o serie de explicatii
cu privire la motivul
pentru care visam si sernnificatia viselor. Una
dintre explicatii sustine ca ele sunt legate de
evenimente importante petrecute In ultimele doua
zile. in timpul somnului, mintea aflata in stare
de incostienta revede aceste evenimente. Ea
incearca sa exprime ganduri si dorinte pe care le
reprima atunci cand e treaza. O alta explicatie a
viselor a fost indepartarea tensiunii si a
dezordinii din creier, permirtandu-i acestuia sa
sorteze si sa stocheze informatiile importante
adunate in timpul zilei. De-a lungul zilei
creierul primeste atat de multe informatii, incat
are nevoie de timp si liniste pentru a le sorta
si a decide care dintre ele trebuie pastrate in
memorie. In pofida tuturor cercetarilor si
experimentelor, exista relativ putine informatii
cu privire la modul in care este controlat somnul
si care este utilitatea sa.
TRATAMENTUL CONVENTIONAL
Barbituricele trebuie
evitate pe cat este posibil, datorita pericolului
de a crea dependenta, riscului de supradozare si
toxicitatii crescute generate de combinarea cu
alcool. Folositi barbiturice doar la prescriptia
medicului si numai pentru 1 - 2 zile.
Benzodiazepinele (de ex. triazolam, temazepam)
sunt mai sigure decat barbituricele, dar pot
determina si ele dependenta si pot fi fatale in
cazurile in care se combina cu alcoolul sau cu
alte medicamente inhibitoare ale sistemului
nervos central. Efectul benzodiazepinelor se
reduce treptat ajungandu-se chiar la agravarea
insomniei pe masura ce persoana respectiva
dezvolta toleranta la ele. Intreruperea
tratamentului cu benzodiazepine este dificila,
intrucat atunci cand se produce brusc genereaza
un sindrom de sevraj, cu reaparitia insomniei. Se
pare ca exista un medicament hipnotic, numit
Zolpidem, care determina mai putin dependenta
comparativ cu benzodiazepinele.
STILUL DE VIATA
Exercitiile fizice moderate
(reprize a cate 20 - 30 de minute de 3 - 4 ori pe
saptamana) vor imbunatati calitatea somnului. In
alegerea programului de exercitii se va tine cont
de starea generala a sanatatii pacientului. Ele
vor fi facute dimineata sau la amiaza, in nici un
caz seara, in apropierea orei de culcare.
Exercitiile de respiratie vor contribui la
relaxarea organismului.
Un exemplu de exercitii care poate fi efectuat
oriunde si oricand este urmatorul:
Expir complet pe gura.
Inspir prelungit pe nas in timp ce pacientul
numara in gand pana la 4.
Oprirea respiratiei timp de cateva secunde.
Expir pe gura in timp ce pacientul numara in gand
pana la 8.
Repetarea acestui ciclu de 3 ori.
TERAPIA CORPULUI / MINTII
Meditatia, yoga, pot reduce tensiunea si genera
un somn mai odihnitor. Vizualizarea este o
tehnica eficienta de relaxare: ganditi-va la o
imagine placuta inainte de a merge la culcare.
Aceasta tehnica poate fi deprinsa cu ajutorul
unui instructor, al unei carti de profil sau al
unei casete cu instructiuni.
ALIMENTATIA
Melatonina, un hormon secretat in mod fiziologic
de glanda epifiza, pare a induce somnul fara a
genera efecte secundare nedorite. Administrarea
unei capsule de 5 mg in fiecare seara inainte de
culcare timp de 2 saptamani pare a fi eficienta.
Un nivel prea ridicat sau prea scazut al
glicemiei poate perturba orarul obisnuit de somn.
Pentru a favoriza stabilizarea glicemiei evitati
consumul dulciurilor si sucurilor de fructe
inainte de ora de culcare. Pentru a activa
neurotransmitatorii inhibitori ai creierului
consumati cu o jumatate de ora inainte de culcare
alimente bogate in amidon: o portie de cartofi
copti, o felie de paine sau un mar.
Laptele cald, considerat de majoritatea oamenilor
un adjuvant al inducerii somnului, are mai curand
un efect psihologic decat unul fiziologic. El
contine intr-adevar triptofan, un aminoacid
inductor al somnului, insa mai are in compozitie
si alti aminoacizi care intra in competitie cu
triptofanul pentru patrunderea in creier.
SFATURI PENTRU ACASA
Asigurati-va ca dormitorul este linistit si
intunecos. Castile pentru urechi si protectoarele
pentru ochi pot fi de ajutor; se stie ca lumina
patrunde spre ochi chiar si atunci cand acestia
sunt inchisi. Atat copiii cat si adultii pot avea
dificultati la adormire in cazul in care au fost
hiperstimulati chiar inainte de a merge la
culcare (s-au uitat prea mult la televizor, au
desfasurat o activitate intelectuala intensa
etc.). Un sfert de ora de conversatie linistita,
de citit sau de ascultat muzica lenta va vor
ajuta cu siguranta.