Interpretare vise cu Sigmund Freud


    
             Īn primele pagini ale lucrarii sale intitulate "Noi conferinte de introducere īn psihanaliza", datata 6 decembrie 1932, Sigmund Freud afirma ca teoria visului "ocupa un loc special īn istoria psihanalizei oi marcheaza o turnanta. Īncepīnd cu ea psihanaliza a facut pasul de la procedeu psihoterapeutic la psihologie a profunzimilor." Teoria visului este aspectul cel mai caracteristic oi singular al stiintei psihanalitice, "ceva ce nu are egal īn restul stiintei noastre, o portiune de pamīnt nou, sustras credintelor populare oi misticii". (versiunea franceza: "Nouvelles conferences d'introduction a la psychanalyse", Gallimard, 1984).
Analiza viselor īn psihanaliza ofera posibilitatea sa descifram misterul afectiunilor nevrotice, īn speta isteria, si, īn al doilea rīnd, deschide calea spre inconstient. A devenit celebra expresia lui Freud : visul este via regia [calea regala] spre inconstient.
             Primele mari institutii legate de vis au fost materializate īn anul 1895 cīnd Freud considera ca a descoperit misterul viselor. Este vorba de celebrul vis al injectiei Irmei , analizat aproape complet de Freud si publicat īn paginile monumentalei sale lucrari "Interpretarea viselor" (1900). Visul este abordat īn maniera care va deveni specifica pentru practicienii psihanalizei: cu ajutorul asociatiilor visatorului. Analiza visului (vezi detaliile īn cartea citata) scoate la iveala sentimentele de vinovatie ale lui Freud fata de Irma, una din tinerele sale paciente, a carei tratament nu a adus rezultatele scontate. Freud se apara de aceste sentimente negative aruncīnd vina, īn vis, asupra pacienta īnsasi, care, chipurile, nu ar fi fost o pacienta docila si ascultatoare, sau asupra unuia din confratii sai, dr. Otto, care s-ar fi facut vinovat de o interventie medicala neglijenta (o injectie cu o seringa infectata).
             Dupa analiza visului sau care se dovedeste a fi cīt se poate de coerent, Freud declara pe buna dreptate: "visul nu este ceva lipsit de sens, nu este o absurditate si, spre a ni-l explica, nu este necesar sa presupunem ca o parte din tezaurul nostru de reprezentari doarme, īn timp ce o parte īncepe a se trezi. Este un fenomen psihic īn īntreaga acceptiune a termenului si de fapt este īmplinirea unei dorinte. Visul, prin urmare, se cere integrat īn suita actelor psihice inteligibile din starea de veghe; activitatea spirituala care īl structureaza este o activitatea extrem de complexa." Aceasta afirmatie exprima de fapt o mare deschidere spre activitatea psihicului abisal si mai ales, credinta īn determinismul psihic, īn ideea ca toate faptele psihice au semnificatie, sens, si se conecteaza la activitatea diurna, chiar daca īntr-o maniera mai putin vizibila. Contrar opiniei generale a lumii stiintifice a epocii sale, pentru Freud visul este o activitate psihica coerenta, care poate face obiectul unei analize profunde.
             Definitia completa a visului include īnsa si alte descoperiri inedite, care constituie īntr-adevar pecetea originalitatii abordarii freudiene: realizarea (deghizata) a unei dorinte (īnabuoite, refulate)", precizeaza Freud (op. cit., cap. "Transfigurarea onirica", p. 138-139).
Aceasta definitie pune accentul pe doua aspecte esentiale ale teoriei visului: 1. visul este īmplinirea deghizata a unei dorinte, oi 2. aceasta dorinta este refulata. Putem conchide ca deghizarea ei este cauzata de faptul ca este refulata. Iata motivul pentru care toti cercetatorii visului pīna la Freud nu au putut descoperi aceste fapte: ei au analizat exclusiv continutul manifest al visului, adica forma pe care o are el la trezire, fatada visului, fara sa se sinchiseasca de gīndurile latente care au dus la formarea lui, gīnduri la care ajungem prin metoda asociatiilor pusa la punct de Freud.
             Freud merge īnca si mai departe si analizeaza natura deformarii visului, care este partial opera cenzurii oi partial cea a travaliului visului - procesul complex prin care gīndurile latente sīnt transformate īn visul propriu-zis. Analiza lui Freud mai include travaliul visului, iar īn finalul cartii sale avem s consideratii legate de psihologia procesului oniric: procesele primare si secundare , refularea, inconstientul etc.
Iata de ce "Interpretarea viselor" reprezinta lucrarea capitala despre vis si despre viata inconstienta, care nu a fost egalata pīna azi! Ea ramīne o etapa esentiala īn studiul psihanalizei!

             Īn ciuda importantei analizei visului pentru descoperirea functionarii psihicului abisal, dar si īn terapia propriu-zisa, acest domeniu extrem de important al psihanalizei nu a mai succitat interesul psihanaliotilor dupa cercetarile lui Freud. Īn aceeaoi lucrare citata la īnceputul acestui articol, Freud īnsusi observa cu amaraciune: "Veti gasi īn primele volume [ale "Revistei internationale de psihanaliza"] o rubrica permanenta - "cu privire la interpretarea visului" -, cu bogate contributii la diferitele puncte ale teoriei visului. Dar cu cīt avansam mai mult īn timp, aceste contributii sīnt tot mai rare, iar rubrica permanenta va sfīrsi prin a dispare complet..." ("Nouvelles conferences...", op. cit. p. 14). Īn ciuda acestui dezinteres constant pentru teoria visului, dezinteres care se materializeaza īn zilele noastre printr-o abordare schematica, abstracta, a visului īn terapia psihanalitica, importanta acestui domeniu de cercetare este, asa cum am mai spus, cruciala. De aceea trebuie sa-i acordam locul care i se cuvine.

Dictionar de vise



Alege prima litera a simbolului din vis