Aproximativ o persoana din 3
are tulburari de somn pe parcursul unui an de
zile. Acestea apar de 2 ori mai frecvent la
persoanele de sex feminin. Datorita modificarilor
pattern-ului somn - veghe odata cu inaintarea in
varsta, cele mai multe tulburari de somn apar la
varstnici. Majoritatea oamenilor dorm intre 6 si
8 ore zilnic, de obicei numai in timpul noptii,
somnul fiind continuu. Cateva nopti in care
somnul este afectat nu sunt daunatoare, insa
insomnia prelungita poate genera complicatii
redutabile. Insomnia este caracterizata prin 2
parametrii: durata si severitate.
Insomnia tranzitorie consta in tulburarea
temporara a succesiunii somn - veghe (poate fi
determinata de calatorii sau de schimbarea
domiciliului) si nu persista in general mai mult
de cateva nopti.
Insomnia de scurta durata persista 2 sau 3
saptamani, si apare in perioadele de stres,
disparand odata cu rezolvarea problemei
generatoare de stres.
Insomnia cronica este o afectiune complexa, care
poate genera complicatii serioase, ca de ex.
scaderea capacitatii functionala a sistemului
imunitar: atunci cand o persoana este deprivata
de somn pe o perioada mai lunga de timp,
productia de celule "natural killer" (o
populatie importanta de celule apartinand
sistemului imunitar) este diminuata, ceea ce va
avea drept consecinta scaderea rezistentei
organismului la diferite afectiuni.
CAUZE
Insomnia poate fi cauzata de
o afectiune organica, de o situatie de viata
stresanta, de consumul excesiv de cafea sau de
durerea cronica. In situatiile cele mai putin
grave ea este generata de o igiena deficitara a
somnului, reprezentata de obisnuinta de a dormi
dupa - amiaza sau de variabilitatea permanenta a
orei de culcare. In multe cazuri insomnia este
generata de abuzul de alcool sau medicamente, sau
de administrarea inadecvata a medicamentelor.
Factorii psihologici reprezinta singura cauza a
insomniei in jumatate din cazurile evaluate de
psihoterapeuti. Situatii stresante generate de o
casnicie nefericita, un copil cu o suferinta
cronica, retributia necorespunzatoare la locul de
munca, pot provoca tulburari de somn. Depresia
reprezinta una dintre cauzele cele mai frecvente
de insomnie.
Exista afectiuni organice care altereaza somnul,
in aceasta categorie incadrandu-se cu precadere
afectiunile cardiace, pulmonare, renale,
hepatice, pancreatice sau digestive. Alte cauze
generatoare de insomnie sunt reprezentate de
pirozis, durerea cronica, tulburari ale
respiratiei (de ex. apneea din timpul somnului).
Insomnia se intalneste frecvent la femeile aflate
la menopauza, cand somnul poate fi intrerupt de
bufeuri si transpiratii nocturne.
Stilul de viata poate si el influenta pattern- ul
somnului. Sedentarismul si programul de viata
neregulat, consumul excesiv de cofeina sau alti
stimulanti ai sistemului nervos central (SNC), de
alcool sau alti inhibitori ai SNC contribuie la
aparitia insomniei. Exista numeroase medicamente
care interfera cu succesiunea fiziologica somn -
veghe (de ex. propranololul, preparatele de
tiroida etc.).
Alte cauze ale insomniei sunt reprezentate de
situatiile care au drept consecinta modificarea
ritmului circadian (al succesiunii somn - veghe),
cum ar fi de ex. schimbarea permanenta a orarului
de munca. Calatoriile cu avionul pe distante care
depasesc cateva zone orare perturba ceasul
biologic al organismului, care nu se va adapta la
noul fus orar timp de cateva zile. Un program de
lucru neregulat sau munca in ture pot de asemenea
provoca insomnie pana cand persoana respectiva se
adapteaza la noul orar de somn; exista insa
situatii in care nu se produce niciodata
adaptarea completa.
Factorii ambientali reprezentati de temperatura,
umiditate, zgomot, lumina sau aerul inchis pot
determina aparitia insomniei sau perturbarea
calitatii somnului.
SIMPTOME
*Dificultati de adormire persistente.
*Somn intrerupt.
*Trezire matinala.
TRATAMENT
Insomnia tranzitorie (de ex.
cea prezenta in timpul calatoriilor) dispare de
regula odata cu revenirea la vechiul orar de
somn.
*Insomnia de scurta durata poate fi tratata cu
inductori naturali ai somnului sau, in unele
cazuri, cu medicamente.
*Insomnia cronica (care perturba somnul pe
perioade lungi de timp), necesita un examen fizic
amanuntit, informarea completa in legatura cu
stilul de viata al pacientului sau chiar
psihoterapie pentru a descoperi cauza ascunsa
care a creat-o.
*In cazurile in care insomnia este determinata de
o afectiune de baza (diabet, menopauza) tratarea
acesteia va imbunatati calitatea somnului.
TRATAMENTUL CONVENTIONAL
Barbituricele trebuie
evitate pe cat este posibil, datorita pericolului
de a crea dependenta, riscului de supradozare si
toxicitatii crescute generate de combinarea cu
alcool. Folositi barbiturice doar la prescriptia
medicului si numai pentru 1 - 2 zile.
Benzodiazepinele (de ex. triazolam, temazepam)
sunt mai sigure decat barbituricele, dar pot
determina si ele dependenta si pot fi fatale in
cazurile in care se combina cu alcoolul sau cu
alte medicamente inhibitoare ale sistemului
nervos central. Efectul benzodiazepinelor se
reduce treptat ajungandu-se chiar la agravarea
insomniei pe masura ce persoana respectiva
dezvolta toleranta la ele. Intreruperea
tratamentului cu benzodiazepine este dificila,
intrucat atunci cand se produce brusc genereaza
un sindrom de sevraj, cu reaparitia insomniei. Se
pare ca exista un medicament hipnotic, numit
Zolpidem, care determina mai putin dependenta
comparativ cu benzodiazepinele.
STILUL DE VIATA
Exercitiile fizice moderate
(reprize a cate 20 - 30 de minute de 3 - 4 ori pe
saptamana) vor imbunatati calitatea somnului. In
alegerea programului de exercitii se va tine cont
de starea generala a sanatatii pacientului. Ele
vor fi facute dimineata sau la amiaza, in nici un
caz seara, in apropierea orei de culcare.
Exercitiile de respiratie vor contribui la
relaxarea organismului.
Un exemplu de exercitii care poate fi efectuat
oriunde si oricand este urmatorul:
Expir complet pe gura.
Inspir prelungit pe nas in timp ce pacientul
numara in gand pana la 4.
Oprirea respiratiei timp de cateva secunde.
Expir pe gura in timp ce pacientul numara in gand
pana la 8.
Repetarea acestui ciclu de 3 ori.
TERAPIA CORPULUI / MINTII
Meditatia, yoga, pot reduce tensiunea si genera
un somn mai odihnitor. Vizualizarea este o
tehnica eficienta de relaxare: ganditi-va la o
imagine placuta inainte de a merge la culcare.
Aceasta tehnica poate fi deprinsa cu ajutorul
unui instructor, al unei carti de profil sau al
unei casete cu instructiuni.
ALIMENTATIA
Melatonina, un hormon secretat in mod fiziologic
de glanda epifiza, pare a induce somnul fara a
genera efecte secundare nedorite. Administrarea
unei capsule de 5 mg in fiecare seara inainte de
culcare timp de 2 saptamani pare a fi eficienta.
Un nivel prea ridicat sau prea scazut al
glicemiei poate perturba orarul obisnuit de somn.
Pentru a favoriza stabilizarea glicemiei evitati
consumul dulciurilor si sucurilor de fructe
inainte de ora de culcare. Pentru a activa
neurotransmitatorii inhibitori ai creierului
consumati cu o jumatate de ora inainte de culcare
alimente bogate in amidon: o portie de cartofi
copti, o felie de paine sau un mar.
Laptele cald, considerat de majoritatea oamenilor
un adjuvant al inducerii somnului, are mai curand
un efect psihologic decat unul fiziologic. El
contine intr-adevar triptofan, un aminoacid
inductor al somnului, insa mai are in compozitie
si alti aminoacizi care intra in competitie cu
triptofanul pentru patrunderea in creier.
SFATURI PENTRU ACASA
Asigurati-va ca dormitorul este linistit si
intunecos. Castile pentru urechi si protectoarele
pentru ochi pot fi de ajutor; se stie ca lumina
patrunde spre ochi chiar si atunci cand acestia
sunt inchisi. Atat copiii cat si adultii pot avea
dificultati la adormire in cazul in care au fost
hiperstimulati chiar inainte de a merge la
culcare (s-au uitat prea mult la televizor, au
desfasurat o activitate intelectuala intensa
etc.). Un sfert de ora de conversatie linistita,
de citit sau de ascultat muzica lenta va vor
ajuta cu siguranta.